Un concert al generozitatii
Printr-o amuzanta coincidenta, in decurs de cateva luni, doi celebri cantareti spanioli - soprana Monserrat Caballé si tenorul José Carreras - au fost oaspetii scenelor
bucurestene de... Ziua Frantei si, respectiv, de Ziua Germaniei. Se pare ca primul rol important al lui Carreras a fost interpretat in compania vestitei soprane, la insistentele
acesteia, pe scena Teatrului Liceo din orasul lor natal, Barcelona. Desi acum cei doi artisti se afla la sfarsitul unei cariere de legenda, spre deosebire de penibilul concert
sustinut de diva, seara oferita de José Carreras pe scena Ateneului Roman a avut aura evenimentului autentic, chiar daca protagonistul a inclus in programul sau doar
canzonete (cu exceptia ariei din "Arlesiana" de Cilea), cantate insa cu o eleganta si o expresivitate de mare clasa, demonstrand ce inseamna adevarata interpretare,
dincolo de dificultatile de ordin tehnic. O scoala a cantului frumos, incarcat de pasiune si sensibilitate, stiind sa faca din fiecare piesa o bijuterie slefuita cu finete;
surprinzator, mai toate secventele alese din creatia semnata de Alvarez, Grieg, Verdi, Gastaldon, Rendine, Cardillo, Serrano sau Lara au fost marcate de o anume tristete
cu accente dramatice, uneori patetice (de altfel, paloarea si privirea sa purtau aceeasi amprenta de accentuata oboseala si efort).
Carreras a dorit sa cante in compania unei soprane tinere din Romania si, din cele cinci ascultate pe caseta, a optat pentru Ana Camelia Stefanescu, a carei aparitie a
incantat publicul prin tinuta scenica, dar mai ales prin interpretarea stralucitoare a unor arii dificile din "Barbierul din Sevilla" de Rossini, "Romeo si Julieta" de Gounod,
"Liliacul" de Johann Strauss, in care a dovedit ca glasul sau luminos, coloratura performanta si acutul sigur au capatat un plus de culoare, de expresie si subtilitate. Multi
dintre cei prezenti in sala au descoperit in acea seara (!) ca avem o excelenta soprana, solista a Operei Nationale, cu o intensa cariera internationala. Tocmai aceasta i-a
asigurat reusita si in duetul din "Vaduva vesela" de Lehar, in care a evoluat alaturi de José Carreras, ca si in Brindisi din "Traviata" de Verdi, oferit in final (dupa cele patru
canzonete propuse in bis de catre Carreras si aria Musettei din "Boema" de Puccini, pe care Camelia Stefanescu a construit-o, de asemenea, cu sensibilitate).
Organizat cu prilejul aniversarii a zece ani de la constituirea grupului de firme Elvila, concertul a fost acompaniat de orchestra Filarmonicii din Bucuresti, sub bagheta
tanarului dirijor spaniol David Gimenez, care a reusit o coordonare echilibrata a ansamblului cu protagonistii, adaptandu-se intentiilor interpretative ale acestora.
Producatorul Viorel Catarama a pus in vanzare bilete la preturi astronomice, a dat si cateva invitatii, a acceptat si studenti de la clasa de canto a Universitatii de Muzica
(intrati "pe baza de lista"), astfel incat sala a ramas cu zeci de scaune goale, ceea ce pentru Carreras nu a fost o priveliste prea placuta. Politicieni de marca, oameni cu
bani care si-au permis sa dea multe milioane pe bilet, ziaristi, cativa muzicieni au aplaudat, au ovationat, s-au ridicat in picioare de nenumarate ori in semn de pretuire,
atmosfera fiind astfel specifica unui eveniment artistic si monden totodata.
Dupa concert, lumea buna s-a regasit in Sala Ronda a Hotelului Intercontinental, unde jurnalistii nu au avut acces, fiind opriti la intrare de catre producator, care le-a permis
totusi sa-l fotografieze alaturi de interpretii-oaspeti, invitandu-i apoi pe reprezentantii mass-media la... etajul 21, unde le-a oferit o masa. In generozitatea sa, i-a adus acolo
pe David Gimenez si pe Camelia Stefanescu pentru a rosti cateva cuvinte protocolare destinate citatelor pentru ziare; alaturi de ei s-a aflat si Sorin Melinte, cel care a
semnat contractul cu Viorel Catarama pentru acest proiect, reprezentandu-l pe Carreras prin firma sa de impresariat "Armonia" (despre care ne-a spus ca este printre cele
mai importante din Spania). Apoi au plecat, pentru ca vigilentii si omniprezentii "oameni de ordine" au anuntat ca José Carreras doreste sa se retraga. Mass-media (bine
izolata) a continuat sa deguste meniul fix, iar in Sala Ronda a inceput adevarata petrecere...
Depasind gustul amar, sa apreciem faptul ca Viorel Catarama a platit sute de mii de dolari pentru ca José Carreras sa cante in Romania, ca tenorul a onorat cu
profesionalism invitatia, ca prin fundatia sa acesta a dorit sa asigure, in strainatate, tratarea unui copil roman bolnav de leucemie, ca TVR a transmis in direct concertul (in
care, spre deosebire de Domingo, Pavarotti sau Cabalé, Carreras a cantat fara amplificare, microfoane etc.) si ca, poate, multi dintre melomani s-au bucurat (macar) sa-l
stie pe celebrul tenor la Bucuresti - ca de vazut... l-au vazut tot la televizor pentru ca era mai ieftin...
Copyright © 2000 Societatea "R" s.a.